sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Clasa politică - aceeaşi mizerie? Argumente și contraargumente

    Nu se poate nega faptul că, în prezent, partidele politice au puncte comune, "mizeria" fiind unul dintre ele, însă a le situa pe toate pe acelaşi plan, în acest moment, ar însemna să ne lăsăm prinşi în capcană.
   Argumente
    De altfel, logica promovată de cei de la putere este una simplă, în 3 puncte: 
   1. Nu putem face alegeri anticipate, deoarece avem nevoie de stabilitate politică. Plecarea guvernului ar cauza pierderi în plan economic, iar ratingul ţării ar scădea. 
   2. Bine, să spunem că noi am pleca, pe cine veţi pune în loc? Toţi politicienii sunt incompetenţi ca noi. Dezastrul ţării nu este de acum, ci de douăzeci de ani.
   3. Noi înţelegem că o duceţi greu, dar nu noi am provocat criza; aceasta este la nivel global. În plus, dacă nu am fi luat aceste măsuri de austeriate, am fi ajuns în situaţia Greciei sau a Ungariei.
   Contraargumente
   Desigur, cele 3 puncte de mai sus pot fi uşor deconstruite.
   1. Trebuie să păstrăm stabilitatea politică cu preţul instabilităţii sociale? Anticipatele ţin de mecanismul democraţiei, iar punerea lor în aplicare nu trebuie echivalată cu instabilitatea politică. Stabilitatea politică în democraţie înseamnă posibilitatea alternanţei partidelor, posibilitatea oamenilor de a alege, nu guvernarea la nesfârşit a unui partid sau a unei coaliţii. În plus, în acest context al mitingurilor, rămânerea guvernului ar provoca mai multe pierderi economice decât schimbarea sa.
  2. Nu există politicieni de neînlocuit. Că mulţi sunt incompetenţi este adevărat, însă, dacă am merge pe principiul "Nu avem alternativă politică" ar însemna să acceptăm partidul stat. Recent, Elena Udrea a declarat: "Soluţia nu este nici într-un caz să-l schimbi pe Boc cu Ponta." Poate asta nu ar fi o soluţie, dar să rămână Boc ar fi mai bine? Am auzit de multe ori la dezbaterile televizate "Sunt scârbit de politicieni. Toţi sunt la fel. De asta nici nu votez". Dar dacă tot suntem scârbiţi, scârba ar putea fi arătată şi printr-un vot negativ, nu neapărat printr-un vot de susţinere. De asemenea, observ că vina este dată mereu pe toţi politicienii de la revoluţie încoace. Într-adevăr, toţi au contribuit la starea actuală a ţării, dar acum nu suntem în anii '90. Ce să facem? Să ieşim în stradă şi să strigăm "Jos Iliescu!" sau "Jos Constantinescu!"? Ar fi penibil şi absurd în acelaşi timp... Protestele trebuie raportate la actualitatea politică, nu la trecut.
  3. Da, criza este una la nivel mondial, dar măsurile împotriva crizei sunt luate la nivelul fiecărui stat în parte. Un lucru este clar: la noi, măsurile au fost luate târziu şi prost. Unii spun că, "datorită" măsurilor de austeritate luate, nu ne aflăm în situaţia Greciei sau a Ungariei... Şi ăsta este un lucru bun? În România, salariul mediu este de 345 de euro, pe când în Ungaria este de 820 de euro, iar în Grecia, de 1700 de euro (v. econtext). Din această perspectivă, ce este de preferat? Situaţia politică a României şi nivelul de trai al românilor sau situaţia politică a Greciei şi nivelul de trai al grecilor?
  Acum, depinde de fiecare dintre noi cum pune problema. "Mizeria" politică este evidentă în toate partidele, dar, ca în orice buncăr,  gunoaiele nu sunt toate la fel de alterate... Unele put mai tare, altele mai puţin.

Un comentariu: