Din întâmplare, zilele acestea, am dat peste o poezie de-a lui Arghezi, al cărei mesaj mi s-a părut unul cât se poate de actual. Titlul Puțoiul este destul de sugestiv, fiind exprimat printr-un substantiv care surprinde foarte plastic ideea de putere lipsită de consistență, dar manipulantă.
Iată mai jos frumoasele versuri:
"Stricaţi de la născare, din mâzgă, toţi nerozii
Fac pe cuceritorii, Cezarii şi Irozii,
Dar tu, popor cuminte, cum nu ştii să-i împiedici
Şi să-i trimiţi să fie cătaţi la cap de medici?
În loc de tron şi sceptru, măcar de cauciuc,
Închide-i între regii-n halat, din balamuc.
Un prost, un bleg, şi-un gângav păstraţi pe tron, şi voi
Şi ţara vi-i purtată de nas de un puţoi."
(Tudor Arghezi, Puţoiul)