joi, 13 decembrie 2012

Urătură pentru politicieni (III)

Sursa imaginii: karikaturapolitika.wordpress.com
Aho, aho, copii și frați,
Ce-ați votat sau boicotat,
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră.

Noi, plugari români de soi,
Înhămat-am la plug boi.
Boi sunt mulți, căci țara are,
De-i găsești pe-orice cărare.

Zurgălăi și clopoței
Huiduiți odată, măi!
Hăi, hăi!

Iarna-i grea, omătu-i mare,
Mulți am fost la suspendare,
Dar degeaba-am ștampilat,
Băse nu s-a vrut cărat.

Curtea mult l-a susținut,
Totuși, vara a trecut.
Și-am ajuns din nou la vot,
Pe bune, fără boicot.

Trei parale, trei arțari,
Ia strigați, măi pensionari:
Hăi, hăi!

Mâine anul se-nnoiește,
Parlamentul se mărește,
Dar nu avem scăunele
Să doarmă aleșii-n ele.

Foaie verde, foi de linte,
S-a-ntristat don' președinte,
Ponta însă-i bucuros
Că i-a dat puțin la os.

Foaie verde, frunză tristă,
ARD nu mai există.
Udrea și-a mai revenit,
Romanul i-a cam priit.

Cod de ger și de ninsoare,
Ia strigă, măi bugetare:
Hăi, hăi!

De urat, am mai ura,
Dar mă tem c-om îngheța,
Noi și boii de la plug,
Oricum, tragem toți la jug,
Noi și alți boi mai triști
Ce-au votat pe oteviști.

Câți parlamentari în sală
Atâtea sarmale-n oală,
Câte-autostrăzi în țară
Atâtea supărări s-apară.

Odihniți-vă, flăcăi,
Hăi, hăi!



P.S. Pentru urăturile din anii trecuți, vezi linkurile de mai jos: 

marți, 11 decembrie 2012

Fără scaune... la cap



   Arhitecţii caută soluţii pentru suplimentarea numărului de scaune în Parlament

   O şedinţă de urgenţă a fost convocată la Palatul Parlamentului marţi, pentru discutarea unei probleme stringente care a apărut după alegeri: în sala de plen şi în care se desfăşoară şedinţele Senatului nu sunt suficiente scaune pentru aleşi. Noul parlament va avea 80 de aleşi în plus. (rtv.net)

sursa imaginii: http://badorgood.com
   Nici bine nu s-au terminat alegerile că a și apărut o problemă inedită: avem parlamentari, dar ducem lipsă de scaune. Eu zic să-i ajutăm cu două-trei soluții ca să nu intre în panică:
1. În zilele pare, să meargă în sală politicienii de la putere, în zilele impare, cei din opoziție. Oricum, în contextul actual, opoziția va fi simplă prezență fără vreo influență semnificativă. Problema va rămâne să nu fie USL-ul o absență continuă.
2. Să se facă un tabel nominal, un program riguros, pe zile și ore, cu:
- politicienii care sunt interesați de aspectele dezbătute;
- politicienii care vor să se plimbe pe holuri;
- politicienii care preferă să stea mai mult la wc;
- politicienii care nu pot renunța la beneficiile somnului în timpul serviciului etc.
  În funcție de aceste categorii, se vor stabili exact intervalele orare ale accesului politicienilor în sală. Scaunele vor fi, astfel, eficient utilizate.
3. Să stea unul în poala altuia. În condițiile în care femeile din politică sunt puține, politicienii vor trebui să se descurce singuri și să stabilească cu exactitate de la început cine stă pe scaun și cine are privilegiul de a fi ținut în poală.
4. Să stea, cu rândul, la balcoane. În aceste condiții, ar trebui făcute fișele psihologice ale aleșilor pentru a-i identifica  din timp pe politicienii care se cred Batman sau Superman. În plus, în regulamentul Parlamentului, va trebui trecut faptul că cei care vor la balcoane vor avea obligația de a se dota cu binocluri pentru a observa semnele șefilor grupurilor parlamentare.

   Ar mai fi o serie de măsuri posibile pentru a rezolva problema scaunelor din Parlamentul României, dar să-i lăsăm să se descurce și singuri, căci aleșii ar trebui să fie cu scaun la cap.

luni, 10 decembrie 2012

ARD-ul s-a ars... în frunte cu Blaga

   Pe 21 august 2012, am avut ultima postare referitoare la referendumul pentru demiterea președintelui și, de atunci, am luat decizia (nemărturisită, ce-i drept) de a nu mai scrie nimic până după alegerile parlamentare din 9 decembrie. Dezgustul a fost prea mare...
    Iată-ne pe 10 decembrie cu primele rezultate oficiale furnizate de B.E.C.: 
- Camera Deputaţilor: USL 58.63%, ARD 16.95%, PP-DD- 14.18%, UDMR 5.31%
- Senat: USL 60.03 %, ARD 16.95%, PP-DD 14.18%, UDMR 5.4%. 
     Cei mai mulți nu sunt uimiți de eșecul ARD-ului (previzibil chiar de la început), ci de procentele obținute de PP-DD. Totuși, scorul mare al partidului condus de Dan Diaconescu pare a avea o explicație destul de logică: o parte din electoratul PD-L (precum și din membrii PD-L) și mare parte din electoratul lui Gigi Becali au plecat spre partidul manipulării și al iluziei. Desigur, Becali se laudă acum c-ar fi contribuit la creșterea procentului USL, însă electoratul său are mai multe în comun cu PPDD decât cu USL.

    Şi cireaşa de pe tortul înfrângerii ARD vine chiar din gura lui Vasile Blaga:

marți, 21 august 2012

"Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!"

      Situaţia actuală a referendumului pentru demiterea preşedintelui ar putea fi regăsită în nuvela istorică "Alexandru Lăpuşneanul", de C. Negruzzi. După cum ştiţi, această operă literară este structurată în patru părţi, fiecare având câte un motto. Este surprinzător cum mottourile corespund realităţii actuale şi, pentru a demonstra acest lucru, este suficient să le asociem acestora câte o imagine.
                               1. Primul motto: "Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!"
(sursa imaginii:  ghimpele.ro)

                                   2. Al doilea motto: "Ai să dai samă, doamnă!"
 (sursa imaginii: gândul.info)

                             3. Al treilea motto: "Capul lui Moţoc (sau Motoc?) vrem..."
                                                                   (sursa imaginii: m.ziuanews.ro)

                      4. Ultimul motto: "De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu!"
                                                                            (sursa imaginii: ziarulring.ro)

luni, 30 iulie 2012

Președintele fără popor

      Update: Declarație proaspătă a președintelui reales prin neprezentare:
     "Trebuie să înţelegem că naţiunea română are 22 de milioane de cetăţeni, nu doar 7 milioane."

     "Dacă au înţeles lecţia pe care le-au dat-o românii, cei de la USL pot să-mi fie parteneri ".
    Această afirmație a fost făcută de Traian Băsescu, după ce 87,55% dintre românii participanți la vot (aproximativ 7,5 milioane)  au dorit demiterea lui. Obținând un scor rușinos pe fondul boicotului, el vine și susține că românii au dat o lecție USL-ului, nu sieși. Curat paradoxal! Acum este clar că, fără nicio jenă, va ține cu dinții de scaun, invocând patetic decizia Curții Constituționale care prevede necesitatea cvorumului de 50%+1. Și când te gândești că pentru atingerea acestui cvorum era nevoie de mai puțin de 4 % (din ultimele cifre avansate de BEC, prezența la vot a fost de 46,13%).
   Concluzia: În România de astăzi, votul nu mai contează, foarte importantă este neexercitarea votului. Asta da democrație! Stai acasă și câștigi! 

   P.S. Despre cifrele prezenței la referendum (Zoe Petre)

duminică, 22 iulie 2012

"Flacăra democrației" pe fundul Dunării

    Ştire de ultimă oră pe mediafax.ro: "Flacăra democraţiei", aprinsă de Băsescu la Cluj, a fost aruncată în Dunăre. 
   Ştirea aceasta (dacă aşa ceva poate fi numit ştire) m-a făcut să râd puţin. "Flacăra democraţiei" a fost inventată de Traian Băsescu, chipurile după modelul flăcării olimpice, pentru a păstra viu suflul democratic în spiritul adormit al poporului român. Parcă şi cei de la "Dansez pentru tine" doreau să ţină nestinsă "flacăra speranţei"... În orice caz, un lucru penibil nu putea să aibă decât un sfârşit penibil. Flacăra lui Traian Băsescu s-a fâsâit în Dunăre, prin urmare, democraţia s-a înecat... desigur, în acelaşi spirit al "loviturii de stat" :)

vineri, 13 iulie 2012

Da sau ba Băsescu?

    Trecând peste cacofonia din titlul postării (am lăsat-o, căci sună bine), vă mărturisesc că am ezitat mult înainte de a scrie aceste rânduri. Nici nu vreau să vă plictisesc, deoarece cred că sunteți destul de obosiți de tot felul de publicații online, sondaje ș.a. pe tema suspendării președintelui Traian Băsescu. Nu intenţionez să dau verdicte, să fac previziuni sau să iau partea nimănui. Câteva lucruri sunt, însă, clare. Într-un context politic (național și internațional) destul de tensionat, românii sunt împărțiți, în linii mari, în trei clase: două extreme (băsiștii și useliștii, în termeni simpli) și o zonă de tampon (nehotărâții). Băsiștii "latră" la uselişti, iar aceştia ripostează pe măsură... Atacurile şi contraatacurile se desfăşoară cu sau fără argumente, oricum nu mai contează, căci am ajuns la un nivel la care toţi au convingeri (nu simple opinii). Inutil să mai aduci vreo dovadă în (de)favoarea vreunei tabere, căci nici bine nu ţi-ai terminat de susţinut punctul de vedere şi ceilalţi au şi sărit "cu baioneta". Simplii spectatori stau şi se uită cu lehamite, unii nu ştiu ce să mai creadă, alţii se lasă manipulaţi, câţiva renunţă definitiv să mai mediteze la jocurile politice care li se par absurde. 
    Există doar două soluţii: eşti cu Băsescu sau împotriva lui?

marți, 26 iunie 2012

Paradoxul puterii

      Cum este posibil să ajungi la putere și să n-ai puterea să lupți cu fosta putere?

luni, 25 iunie 2012

Băsescu, președintele care nu mai este premier

 
(imagine preluată de pe adevărul.ro)
    Conform mediafax, preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic de natură constituţională privind reprezentarea României la Consiliul European, sesizarea urmând să fie discutată miercuri. Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta, miercuri, o scrisoare în care îi atrage atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.
  
  Clar este că părerile sunt împărțite în privința acestui aspect. Și mai clar este că, în timpul premierului Boc, un astfel de conflict nu ar fi fost posibil. Dacă pe vremea lui Boc atribuțiile premierului păreau a fi incluse în cele ale președintelui, acum, se pune problema unei separări a acestora. Simplul fapt că, în prezent, apare o dezbatere pe marginea acestui subiect este un pas înainte, deși dezacordul dintre președinte și premier creează tensiuni politice. (În orice societate normală, astfel de tensiuni sunt firești, nu?)

vineri, 25 mai 2012

Traian Băsescu, bărbatul care o amuză pe Angela Merkel

Imaginea de sus - 4. X. 2010 - Summitul Asia-Europa (ASEM)
         Imaginea de jos - 23. V. 2012 - Dezbaterile Consiliului informal al UE

joi, 24 mai 2012

Sever Voinescu optimistul

 
    Ultimele cugetări ale lui Sever Voinescu: "Eu cred că în minimum un an, maximum trei ani, PDL va fi din nou partid de guvernare. Sper să avem noi timpul să învăţăm lecţiile pe care prezenţa la guvernare şi căderea electorală a noastră în sondaje ni le-a dat. Când vom reveni, vom fi mai buni decât am fost, nu pentru noi, ci pentru români."

duminică, 6 mai 2012

Ia banane de la Băsescu!

   Sâmbătă seară, la ieșirea dintr-un hypermarket din capitală, președintele Traian Băsescu a stat la discuții cu ziariștii. Cu veselia-i caracteristică și cu o "spontană" generozitate, el le-a oferit celor din jur fructe, mergând pe cunoscutul principiu "Ia de la Băsescu". Şi, cum portocalele i s-au terminat, preşedintele s-a gândit să le ofere domnişoarelor banane.

marți, 24 aprilie 2012

Sebastian Lăzăroiu - Gânduri despre orgie

   Rar mi-a fost dat să citesc un editorial de tipul celui semnat de Sebastian Lăzăroiu în EVZ (23.04.2012). Titlul Orgie şi renaştere conturează cu subtilitate adevăratul mesaj ale cărui sensuri profunde se ascund în meandrele concretului (Nu de alta, dar trebuia să rămânem în tonalitatea editorialului):

 Haosul însă are rolul său creator şi, uneori, fără dezordine, lumea veche lâncezeşte şi îşi găseşte resursele perpetuării. Agonia este mai periculoasă decât moartea pentru că înseamnă putrefacţie, contagiune, boală. Regenerarea nu poate avea loc decât după ce cadavrul lumii vechi este rece şi ţeapăn. Ritualurile orgiastice au exact acest rol. Recrează (sic!) condiţia amorfă a lumii la începuturile ei. Confuzia "cine cu cine", abandonul plăcerii şi anularea perechilor este de fapt simularea "big-bang-ului" iniţial. Trădarea nu mai înseamnă trădare, loialitatea îşi pierde valoarea fundamentală pentru că vechile instituţii şi-au probat limitele. (evz.ro)

  Nu este superb? :) Haosul şi orgia (politică) au un rol bine determinat. Păcat că majoritatea politicienilor cad în capcanele desfrânării (politice, desigur) şi uită de regenerare (politică, fireşte).

miercuri, 18 aprilie 2012

Vadim, Iisus și campania electorală

(sursa imaginii: gândul.info)
  Ce reprezintă imaginea de mai sus? Un inedit material de campanie electorală (calendar), marca PRM. După Corneliu Vadim Tudor, semnificaţiile imaginii sunt complexe: "Şi secţia de votare poate fi, dacă nu o biserică, măcar un templu pentru schimbat viaţa oamenilor în bine. Chiar dacă, din păcate, alegerile locale sunt în România o şcoală a hoţilor!"
    Politicienii români, când nu mai au la cine apela în campania electorală, găsesc un ultim "ajutor" în divinitate. Becali se crede luptătorul luminii într-un permanent conflict cu satana, Corneliu Vadim Tudor le dezvăluie alegătorilor unde îl pot găsi pe Iisus... Biserica ce face în faţa acestor "minuni"? Tace. Doar este implicată în proiecte mari care au nevoie de susţinere politică.

marți, 17 aprilie 2012

Sorin Blejnar, demis şi nu prea

(sursa imaginii: dcnews.ro)  
    Ştire de ultimă oră: Sorin Blejnar, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost revocat din funcţie după ce nu a reuşit să adune 2 miliarde de euro la buget prin reducerea evaziunii fiscale. Blejnar a fost numit însă la conducerea Direcţiei de Control al Marilor Averi, structură care se va înfiinţa în curând (jurnalul.ro).

(sursa imaginii: anditopala.ro)   

  O demitere ca în basme:  Harap-Alb (Blejnar, în variantă modernă) nu a reuşit să ducă la îndeplinire proba spânului (Mihai Răzvan Ungureanu, în aceeaşi variantă modernă). Amu, cică spânul i-a cerut feciorului de crai să-i aducă mult râvnitele sălăţi (venituri la buget de 1,5 % din PIB) din Grădina Ursului (supranumit coruptul, în zilele noastre). Şi cum Ursul fu mai tare decât feciorul, spânul se supără pe acesta şi îl demise.

  O soluţie ca în zilele noastre: Blejnar este demis dintr-o parte şi numit în alta. De altfel, convenabil pentru ambele părţi: Mihai Răzvan Ungureanu mai scapă de o pată de pe imaginea proaspătului guvern, Blejnar pleacă, dar rămâne şef.

duminică, 15 aprilie 2012

Becali: "Azi-dimineaţă m-am sculat în gând cu Hristos..."

   Pentru puţinii oameni "aleşi", înzestraţi cu puterea de a se ocupa concomitent cu fotbalul şi cu politica, Paştele este prilejul adevăratei confesiuni. Nu de alta, dar fotbalul şi politica par a intra într-o stranie dialectică cu religia. Din această perspectivă putem privi şi declaraţiile lui Becali. El ne relatează cu seninătate cum s-a sculat în gând cu Hristos, cum a pupat icoanele şi a mulţumit divinităţii pentru meciul câştigat (cu Oţelul Galaţi). Nu în ultimul rând, din postura profetului, Becali adresează cu solemnitate păcătoşilor următorul îndemn: "Veniţi să cădem la Hristos! Veniţi să ne închinăm la Hristos, împăratul şi Dumnezeul nostru!" Şi, ca lucrurile să fie clare, la plecare, interpretează cu evlavie şi ceva muzică bisericească de la volanul limuzinei sale. 
   Încurcate sunt căile Domnului...

joi, 12 aprilie 2012

Portocaliul se făcu verde. PDL - "speranţă şi înnoire"

    Culoarea de campanie a PDL la Bucureşti va fi verdele, a anunţat astăzi şefa democrat-liberalilor din Capitală, Elena Udrea, la lansarea candidaţilor partidului pentru sectoarele 2, 4 şi 5: "Este o culoare care semnifică tinereţe, forţă, este o culoare luminoasă care arată deschiderea pe care noi o avem pentru bucureşteni, este o culoare caldă, prietenoasă. În primul rând, cred că este speranţă şi înnoire", a spus Udrea. (gandul.info)


   Eu zic că schimbarea culorii portocalii va elimina toate problemele românilor, nu? Un bun reporter nu trebuia să întrebe: "De ce verdele? Ce reprezintă verdele?", ci "De ce nu portocaliul? Ce anume din semnificaţiile portocaliului nu mai corespunde viziunii PDL-ului?" 
   Oricum, de acum stăm mai liniştiţi că afară-i vopsit gardul...

sâmbătă, 7 aprilie 2012

Moneda botswaniană (pula), peste leul românesc

    Recent am dat peste un articol interesant, postat pe site-ul presalocala.com. Conform unui studiu realizat de Global Finance, care prezintă topul celor mai bogate țări din lume, România este mai săracă decât Botswana. România se clasează pe locul 68, cu un PIB de 12.131 de dolari pe cap de locuitor, pe când Botswana se află pe locul 58, cu un PIB de 14784 de dolari pe cap de locuitor.


   Așa politică, așa rezultate. Cu toată austeritatea "impusă" în numele siguranţei naţionale de către Guvernul Boc, efectele măsurilor politico-economice se văd clar în acest clasament. Leul nostru a ajuns de râsul ... monedei naţionale a  Botswanei (pula). Totuşi, trebuie să acceptăm realitatea: o politică de doi lei nu avea cum să ne plaseze peste Botswana.

joi, 1 martie 2012

Ministrul Agriculturii (Stelian Fuia): Definiția găinii

  În opinia proaspătului ministru al Agriculturii, Stelian Fuia (confundat de unii cu Puia), creşterea prețului ouălor ar avea două cauze: situaţia meteo nefavorabilă şi problemele de livrare, cauzate de noile norme europene de îngrijire a păsărilor. Totuşi, ministrul este optimist şi crede că preţul ouălor va reintra în normalitate. De ce? Simplu: "Găina, deci, e un organism viu care face ouă."

   Pentru ouăle altor politicieni, vezi şi postarea.

marți, 14 februarie 2012

Marian Vanghelie - trecut și prezent ...

 
În trecut, când Marian Vanghelie  a ajuns primar al sectorului 5  (anul 2000)...
 
În prezent, când scandalul "ejaculării" din partid tinde să devină trecut...

sâmbătă, 11 februarie 2012

Un nou premier, aceeaşi atitudine faţă de români: "Nu putem plăti lenea la nesfârşit"!

  (foto: gândul.info)
     Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns sâmbătă dimineaţă, cu elicopterul, în localitatea vrânceană Dumbrăveni, precizând că a venit "la muncă". El s-a declarat nemulţumit de faptul că militarii deszăpezesc drumurile, în timp ce localnicii "stau în casă la căldură": "E inadmisibil să treci pe străzile unei localităţi din România şi să-i vezi pe militari cum desfundă drumurile în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă la căldură şi asta se întâmplă şi la inundaţii şi la nămeţi. Nu se poate aşa ceva, nu putem plăti lenea la nesfârşit." (mediafax.ro)

   Ce ar mai fi de comentat cu privire la aceste declaraţii? Suntem parcă într-o piesă de teatru absurd. După cum au arătat toate televiziunile, mulţi dintre sinistraţii din localităţile troienite sunt bătrâni. În plus, mulţi dintre aceşti bătrâni nu au putut ieşi din case din cauza nămeţilor, care le-au acoperit satele cu totul. "E inadmisibil", nu? Bătrânii ar fi trebuit să aibă maşini de deszăpezit în poduri şi să treacă la treabă! Au stat ca leneşii, iar statul "nu le poate plăti lenea la nesfârşit"! Eu propun să-i şi amendăm... Cum şi-au permis ei să aştepte neputincioşi în case şi, pe deasupra, unii să mai şi moară?

   P.S. Becali se duce pe cod portocaliu să salveze Vrancea: "Cât sunt io acolo, rezolv tot".

miercuri, 8 februarie 2012

Vanghelie: "Funcția mea se numește Marian Vanghelie."

     Conform mediafax, CEX a numit astăzi, 8 februarie, cu unanimitate de voturi, o nouă conducere interimară la PSD Bucureşti, Ecaterina Andronescu fiind preşedinte interimar, Marian Vanghelie, preşedinte executiv interimar, iar Eugen Bejinariu, secretar executiv interimar. 
     Din declaraţiile făcute de Marian Vanghelie cu acest prilej: "Vreau să arăt că nu sunt legat de nicio funcţie. Funcţia mea se numeşte Marian Vanghelie şi cred că colegii mei de la Capitală aveau nevoie de un echilibru."

    Marian Vanghelie ne surprinde din nou cu originalitatea viziunii sale. De această dată, el conştientizează faptul că omul se confundă cu propria funcţie. Totuşi, acest lucru va face ca interviurile să devină tot mai dificile şi confuze. De pildă:
     - Cum vă numiţi?
     - Marian Vanghelie.
     - Ce funcţie aveţi?
     - Marian Vanghelie.
    - Aveţi vreun model în viaţă?
    - Marian Vanghelie.
    - Care este cel mai de temut adversar al dumneavoastră?
    - Marian Vanghelie. 

duminică, 5 februarie 2012

Ioan Oltean (PDL): Broscoii opoziţiei au devenit "slăbănogi şi handicapaţi psihic"

     Mai ţineţi minte celebrele afirmaţii de prin 2009 ale secretarului general al PDL, Ioan Oltean?
   "Am încercat să înghit broscoiul (PSD). Îmi stă aici (arătând spre gât).  Uite-aşa face: urcă şi coboară, urcă şi coboară. Sper ca în zilele astea să-l dau afară definitiv şi irevocabil."
   Iată că din 2009 au trecut trei ani şi Ioan Oltean tot nu a scăpat de broscoii opoziţiei. În ultimul timp, aceştia îi stau în gât tot mai mult: urcă şi coboară fără oprire, provocându-i o cumplită stare de iritare. Astfel, într-o dezbatere desfăşurată la Bistriţa, Ion Oltean nu a mai rezistat şi le-a răspuns (cum ştie el mai bine) primarilor USL din judeţul Bistriţa-Năsăud, care au huiduit în timpul plenului Consiliului Judeţean întrunit într-o şedinţă extraordinară pentru stabilirea bugetului pentru anul 2012:
   "Cei care urlă, cei care ţipă, sunt neputincioşii, sunt nepricepuţii. Aceia urlă, slăbănogii. Nu veţi găsi un om deştept, un om harnic, un om priceput, să vină să urle, să dea în cap şi să jignească pe nimeni, dar nepricepuţii, handicapaţii psihic".

duminică, 29 ianuarie 2012

Partidul Poporului - Cum poate fi deosebită mizeria de alte mizerii?

  Titlul pare puţin ambiguu... Doar pare. Până acum am avut o singură postare despre Dan Diaconescu. Pentru că nu am căutat cu orice preţ "audienţa", am evitat referirile la relativ proaspătul personaj al scenei politice româneşti. Totuşi, astăzi, a fost un moment deosebit, care merită consemnat în condicile vremii. Un moment înălţător, de-a dreptul revoluţionar, a fost difuzat în direct la OTV, în această seară. În studioul (ne)mărginit, tineri înflăcăraţi (prezentaţi ca fiind foşti membri ai PDL sau ai PSD) şi-au declarat adeziunea la principiile Partidului Poporului. Aceşti flăcăi cu steaguri fluturânde s-au manifestat pe scena OTV-ului asemenea unor eroi neînfricaţi, adevăraţi revoluţionari cu steaguri la gât şi cu vobe încâlcite, desigur, de neliniştea momentului. Pe banda de sus a imaginii, era postat un mesaj emoţionant, chiar manipulant: "Ardealul şi Piaţa Universităţii trec de partea lui Dan Diaconescu! USL + PDL aceeaşi mizerie." O întrebare apare inevitabil: Cum poate fi deosebită mizeria de alte mizerii?

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Clasa politică - aceeaşi mizerie? Argumente și contraargumente

    Nu se poate nega faptul că, în prezent, partidele politice au puncte comune, "mizeria" fiind unul dintre ele, însă a le situa pe toate pe acelaşi plan, în acest moment, ar însemna să ne lăsăm prinşi în capcană.
   Argumente
    De altfel, logica promovată de cei de la putere este una simplă, în 3 puncte: 
   1. Nu putem face alegeri anticipate, deoarece avem nevoie de stabilitate politică. Plecarea guvernului ar cauza pierderi în plan economic, iar ratingul ţării ar scădea. 
   2. Bine, să spunem că noi am pleca, pe cine veţi pune în loc? Toţi politicienii sunt incompetenţi ca noi. Dezastrul ţării nu este de acum, ci de douăzeci de ani.
   3. Noi înţelegem că o duceţi greu, dar nu noi am provocat criza; aceasta este la nivel global. În plus, dacă nu am fi luat aceste măsuri de austeriate, am fi ajuns în situaţia Greciei sau a Ungariei.
   Contraargumente
   Desigur, cele 3 puncte de mai sus pot fi uşor deconstruite.
   1. Trebuie să păstrăm stabilitatea politică cu preţul instabilităţii sociale? Anticipatele ţin de mecanismul democraţiei, iar punerea lor în aplicare nu trebuie echivalată cu instabilitatea politică. Stabilitatea politică în democraţie înseamnă posibilitatea alternanţei partidelor, posibilitatea oamenilor de a alege, nu guvernarea la nesfârşit a unui partid sau a unei coaliţii. În plus, în acest context al mitingurilor, rămânerea guvernului ar provoca mai multe pierderi economice decât schimbarea sa.
  2. Nu există politicieni de neînlocuit. Că mulţi sunt incompetenţi este adevărat, însă, dacă am merge pe principiul "Nu avem alternativă politică" ar însemna să acceptăm partidul stat. Recent, Elena Udrea a declarat: "Soluţia nu este nici într-un caz să-l schimbi pe Boc cu Ponta." Poate asta nu ar fi o soluţie, dar să rămână Boc ar fi mai bine? Am auzit de multe ori la dezbaterile televizate "Sunt scârbit de politicieni. Toţi sunt la fel. De asta nici nu votez". Dar dacă tot suntem scârbiţi, scârba ar putea fi arătată şi printr-un vot negativ, nu neapărat printr-un vot de susţinere. De asemenea, observ că vina este dată mereu pe toţi politicienii de la revoluţie încoace. Într-adevăr, toţi au contribuit la starea actuală a ţării, dar acum nu suntem în anii '90. Ce să facem? Să ieşim în stradă şi să strigăm "Jos Iliescu!" sau "Jos Constantinescu!"? Ar fi penibil şi absurd în acelaşi timp... Protestele trebuie raportate la actualitatea politică, nu la trecut.
  3. Da, criza este una la nivel mondial, dar măsurile împotriva crizei sunt luate la nivelul fiecărui stat în parte. Un lucru este clar: la noi, măsurile au fost luate târziu şi prost. Unii spun că, "datorită" măsurilor de austeritate luate, nu ne aflăm în situaţia Greciei sau a Ungariei... Şi ăsta este un lucru bun? În România, salariul mediu este de 345 de euro, pe când în Ungaria este de 820 de euro, iar în Grecia, de 1700 de euro (v. econtext). Din această perspectivă, ce este de preferat? Situaţia politică a României şi nivelul de trai al românilor sau situaţia politică a Greciei şi nivelul de trai al grecilor?
  Acum, depinde de fiecare dintre noi cum pune problema. "Mizeria" politică este evidentă în toate partidele, dar, ca în orice buncăr,  gunoaiele nu sunt toate la fel de alterate... Unele put mai tare, altele mai puţin.

miercuri, 18 ianuarie 2012

Protestatarii, jandarmii şi site-ul de cultură

    După şase zile de proteste, un fapt este incontestabil. Site-ul de cultură trebuie băgat în dubă! De ce? Simplu. Site-ul de cultură are nevoie de "îngrijiri medicale" din partea jandarmilor.


   P.S. Bine, acuma nu ştiu cât de cultural este şi site-ul respectiv, de vreme ce au scris (în filmuleţ) mesajul: "nu se poate să iei oameni după stradă şi să îi terorizezi."

duminică, 15 ianuarie 2012

Senatorul PDL Iulian Urban: Protestatarii - "viermi care îşi merită soarta"

  Cu cât mitingurile iau amploare, cu atât sunt mai absurde reacţiile unor membri ai PDL.
  Purtătorul de cuvânt al partidului, Sever Voinescu, a subliniat faptul că "PDL a promovat mereu dialogul pe problemele fundamentale ale ţării" (probabil, dialogul înseamnă asumarea răspunderii pe orice lege) şi i-a invitat pe români să revadă filmul "Moartea domnului Lăzărescu".
  Totuşi, reacţia cea mai aberantă a avut-o senatorul PDL Iulian Urban. El a ţinut să se evidenţieze din nou cu recenta postare de pe blogul său, intitulată Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară. Nu voi face decât să citez mesajul său, iar concluzia o va trage fiecare:

"Bravo Basescu.
A anuntat ca dupa ce medicii impreuna cu romanii care au facut miting la Targu Mures nu vor ca nimic din ceea ce se intampla acum in sistemul medical romanesc sa se schimbe, a cerut premierului sa retraga legea sanatatii. Foarte bine. Ne meritam soarta.
Meritam sa murim cu zile in spitale.
Meritam sa fim umiliti de medici
Meritam sa platim CAS-uri ca sa nu primim nimic
Meritam sa platim preturi uriase la medicamente ca sa-i imbogatim pe smecherii ce capuseasa sistemul medical
Meritam sa avem soarta d-lui Lazarescu.
Nu vi se pare dubios ca desi medicii se plang ca vor sa plece din tara pentru ca nu au conditii decente de lucru, DAR FAC MITING CA NU VOR SCHIMBAREA SISTEMULUI ACTUAL PRIN NOUA LEGE ? Nu vi se pare de-a dreptul idiotesc faptul ca romanii se plang de 22 de ani ca mor cu zile in spitale, de mafia din sistemul medical care le-a scumpit medicamentele, ca sunt victimele malpraxisului, dar FAC MITING CA NU VOR SCHIMBAREA SISTEMULUI ACTUAL PRIN NOUA LEGE ? Nu cumva suntem niste viermi care isi merita soarta, si asta pentru ca majoritatea dintre noi ne lasam indusi in eroare de dejectiile din haznalele Antenelor via USL ?"

vineri, 13 ianuarie 2012

Cine fuge după doi iepuri este dat afară (din PC)

    Dacă tot vorbeam în ultima postare despre traseiştii politici, ştirea de astăzi de pe mediafax.ro se înscrie în temă: Partidul Conservator anunţă că marţi îl va exclude din partid pe Ion Mincă, urmare a trecerii soţiei acestuia de la PC la UNPR. Motivul excluderii lui Ion Mincă este formulat destul de simplu de preşedintele PC, Daniel Constantin: "Nu agreez ideea ca o familie să stea cu un picior în opoziţie şi cu altul la putere, aşteptând o oportunitate după alegeri!"

    Familia Mincă nu este prea unită: stă cu un picior în PC şi cu altul în UNPR. Conservatorii le vor însă binele şi îi vor ajuta să se reunească în tabăra traseiştilor. Presupun că modul în care soţii Mincă au pus în aplicare strategia politică îşi are originea în jocurile de noroc, dacă avem în vedere faptul că Liliana Mincă a fost preşedintele Loteriei Române. Cum s-au gândit ei? Ca să nu ieşim în pierdere, trebuie să jucăm cât mai multe variante (conservatoare sau uneperiste).

joi, 12 ianuarie 2012

Ala, bala, Ciuhodaru

Știrea momentului:

Ministrul Sănătății, Ladislau Ritli, l-a eliberat pe Tudor Ciuhodaru din funcția de consilier onorific, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale. Ciuhodaru fusese numit în funcție marți, în contextul scandalului legat de demisia lui Raed Arafat din funcția de subsecretar de stat la Ministerul Sănătății.


UDMR-ul reacționează cu întârziere la anormala și penibila numire a lui Ciuhodaru în funcția de consilier onorific. Ladislau Ritli și-a dat seama că este, totuși, ministru și că are niște prerogative. Drept este că, de ceva vreme, prerogativele diferiților miniștri au fost preluate de președinte sau de umbra sa, premierul. Însă udemeriștii au și ei orgoliul lor, nu? Prin decizia lui Ritli, ei încearcă să iasă, pe cât posibil, din scandalul demisiei lui Arafat, lăsând să se înțeleagă că nu vor să-și asume în totalitate noua lege a sănătății.
Un lucru este sigur, deciziile politice actuale sunt haotice, lipsite de orice viziune. Sunt inventate funcții (consilier onorific) pentru ocolirea incompatibilităților, numirile în funcții sunt pripite... Cine încearcă să profite de această situație? Oportuniștii de felul lui Tudor Ciuhodaru care, pentru o funcție, uită de orice principiu. Traseul său politic ne spune multe: fost membru al Partidului Conservator, el a trecut la UNPR în urma neînțelegerilor cu liderii PC și este deputat în cadrul circumscripției Iași. 
De această dată, Ciuhodaru a ajuns într-o ipostază ridicolă. Nici bine nu și-a dat demisia Arafat și el s-a și dus cu CV-ul la președinție ca să-l înlocuiască. Apoi, văzându-se mare șef, a încercat să-și aducă oameni în "echipă" (Andrei Georgescu şi Vasile Cepoi), fără a-l înştiinţa şi pe ministrul Ritli. Vorba aia, semnătura premierului este suficientă.  După două zile, astăzi, este dat afară. Ala, bala, Ciuhodaru...

miercuri, 11 ianuarie 2012

O replică demnă la demagogia/cinismul politicienilor

Astăzi am primit un e-mail (forward) foarte interesant despre care cred că va circula pe internet ceva vreme. Este vorba despre răspunsul pe care îl dă Ioan-Florin Florescu mesajului cinic al senatorului Viorel Badea. Ioan-Florin Florescu a fost o vreme preot într-o parohie de ţară, apoi cercetător științific la Universitatea din Iaşi, doctor în Filologie, după care a fost nevoit să plece în Scoția (ioanflorin.wordpress.com).

1 decembrie. Scrisoare deschisă către dl. senator Viorel Badea.

Am primit ieri, pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu  ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni”. Dau mai jos scrisoarea  d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i așa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile...

1 decembrie.

Dragi români de pretutindeni,
Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni” vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti. Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale. Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”
Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a României”. Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani România!
La Mulţi Ani români de pretutindeni!

Birou Senatorial Viorel Badea
Senator Pentru romanii din Europa si Asia
Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE
Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni
Tel/Fax: 0213101911
http://www.badeaviorel.ro/

....

Dragă Domnule Senator Viorel Badea,

Sînt și eu unul dintre „românii de pretutindeni” care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu știam, „Zilei românilor de pretutindeni”. Vă mulțumesc pentru caldele urări și îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă privește pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresați. Nu am adus nici o „contribuție” comunității care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românești”, nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu în care „excelez” deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian.
Alta ar fi fost însă situația dacă mi-ați fi scris, dvs. sau unul dintre numeroșii dvs. colegi din Parlament, acum șase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni”, ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iași.
Aș fi putut să vă răspund că sînt cercetător științific la Universitatea Al. I. Cuza și că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediție critică a celei mai vechi Biblii românești (știați că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediție critică?). M-aș fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanță sub drapelul țării, cum spuneți, și m-aș fi lăudat că am dus și eu puțin din „graiul țării” mele pe la Paris și Geneva, sau că mi-am petrecut șapte ani printre vechile manuscrise românești, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ați scris, nici eu nu v-am răspuns. Așa merg lucrurile, cum s-ar spune.
 Dar de ce îmi scrieți tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, și ne-am alăturat și noi „românilor de pretutindeni” care își caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în țară?
Ca să îmi arătați că vă pasă?
Dacă vă pasă atît de mult de „valorile și tradițiile românești”, de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în țară? De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum? V-aș fi rugat atunci, dacă știam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceți ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-aș fi chemat la Iași să vedeți cum trăiește de pe o zi pe alta un antrenor de performanță, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, și cum niște copii devotați se antrenează să devină campioni pe podelele roase și pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală. V-aș fi dus prin oraș și v-aș fi arătat Filarmonica ieșeană, care de zece ani stă să se prăbușească sub schele, și Teatrul Național, mutat într-un cub de carton. Și la urma urmei, dacă tot invocați acum cuvintele lui Sadoveanu și îndemnul „să devenim un popor vrednic”, v-aș fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mințit, furat și umilit în țara mea.
Și că am obosit să devin „vrednic” printre șmecheri, canalii politice și „băieți deștepți”.
Dar, repet, nici dvs. nu m-ați întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Și atunci, de ce m-ați găsit tocmai acum?
Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiți pe emigranții români cu ocazia unei așa-zise „zile a românilor de pretutindeni”. Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni”, există doar o singură zi a românilor și a României din care găștile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine și pe alte milioane de compatrioți, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinții și prietenii și să ne căutăm pe aiurea pîinea și dreptatea. Ce sărbătoare vedeți în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărțite, pentru frații și prietenii lăsați în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni” ai căror copii s-au spînzurat în
țară de dorul lor. Și, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni”, ci doar acasă.
Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile românești”. Ocupați-vă de ele în țară, acolo unde „cultura și valorile românești” sînt lăsate în paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sînteți totuși un reprezentant al clasei politice românești. Aveți decența de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului”.
În Franța am cunoscut un om care și-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie ’89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoși. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiți eroii din decembrie ’89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veți putea vedea și auzi într-un documentar tv despre revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale”).
La sfîrșit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sînt român. Așa mi-am învățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rușine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aș cere să păstraţi măcar distanța tăcerii?

Ioan-Florin Florescu

joi, 5 ianuarie 2012

Ion Iliescu obosit de propria onomastică?

 "Am decis să nu mai fac nimic anul acesta. Nu vreau să fac nimic nici la sediu, nici acasă. Prietenii şi cei care doresc să îmi facă o urare o vor face prin telefon", a spus Ion Iliescu. Preşedintele de onoare al PSD a declarat, pentru gândul, că este posibil ca nici de ziua sa de naştere, 3 martie, să nu facă nimic deosebit. În martie 2011, Marian Vanghelie a organizat la hotel Phoenicia o petrecere pentru Ion Iliescu, ocazie cu care a avut loc şi o lansare de carte.

   O fi înţeles şi Ion Iliescu că onomastica nu înseamnă eveniment naţional? Ţineţi minte cum erau organizate onomasticile preşedintelui de onoare al PSD? Mulţimi nedesluşite, bătrânele neobosite, susţinători necondiţionaţi stăteau la coadă pentru a primi autografe, pentru a-i oferi "preşedintelui" cadouri (cărţi, tablouri, ceasuri, flori ş.a.) şi, desigur, pentru a participa la masa festivă. Unde este buluceala de altădată şi ce a păţit Vanghelie de nu a mai pus la cale o petrecere surprinzătoare?
   În încheiere, vă ofer un citat din nesfârşitele discursuri ale lui Ion Iliescu: "Pus astfel în lumină, ancorat în sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludează meandrele concretului." Clar?

miercuri, 4 ianuarie 2012

Sebastian Lăzăroiu nu poate ieşi din rolul de "Mama Omida"

   Bine ne regăsim în noul an. 
   De obicei, politica are debuturi penibile şi sfârşituri tragicomice. Nici debutul anului 2012 nu putea scăpa de penibil, nu? Ca să vezi, Irinel Columbeanu tocmai şi-a anunţat candidatura la Primăria capitalei. Desigur, şansele lui sunt considerabile... dacă ţinem cont de faptul că va fi votat şi de cele două tinere cu care s-a distrat în piscina de la Izvorani. Dar nu acesta va fi subiectul prezentei postări. 
 
 Mult mai interesante mi se par proaspetele declaraţii ale lui Sebastian Lăzăroiu, care, la cumpăna dintre ani, a stat, a meditat şi aşa a declarat:
- "Dacă (USL) o să ajungă în iunie la mult sub 50%, în mod normal ar trebui să se rupă alianţa, pentru că practic îşi ratează obiectivul pentru care s-a înfiinţat. De aia am spus adeseori şi susţin în continuare că nu vom avea USL pe buletinul de vot".
 - "Eu cred că 2012 va fi ratat din punct de vedere al revizuirii Constituţiei. Mai rămâne 2013, dar depinde ce coaliţie o să ai la guvernare, că dacă ai iar o coaliţie fragilă de 50%, nici 2013 nu va fi anul revizuirii Constituţiei. Deci eu cred că inevitabil 2013 va aduce două partide mai mari la guvernare, o coaliţie largă de genul PSD-PDL şi probabil alt partid mai mic, probabil UNPR, dacă va intra în Parlament" (mediafax).

  Domnul Lăzăroiu emite numeroase ipoteze. Acest lucru nu ar fi neapărat rău, însă dumnealui nu face altceva decât să-şi dea cu părerea mereu despre ceea ce va fi. Prezentul nu-l impresionează, în viitor el se simte în largul său; numai raportându-se la viitor, Lăzăroiu este cineva, şi anume un profet. În prezent, dumnealui nu se simte niciodată bine... Până şi trecutul arată mai frumos pentru fostul consilier prezidenţial şi fostul ministru al Muncii. Şi cum profetului îi stă bine cu previziunile în gură, Sebastian Lăzăroiu prevede marea prăbuşire a USL-ului în 2012 şi renaşterea în 2013 a coaliţiei PSD-PDL. Mă mir că s-a abţinut să ne spună ce va fi şi în 2014.