sâmbătă, 24 decembrie 2011

Crăciun fericit!

     Vă doresc tuturor un Crăciun fericit, petrecut departe de ridicolul politicii! Așa că, de sărbători, vom ignora politica cu totul și ne vom gândi numai la cei dragi...
     

duminică, 18 decembrie 2011

Despre starea pură a ridicolului

Invitat la Realitatea TV, Mircea Geoană a ţinut să ne arate că ipostazele penibile ale unui politician nu cunosc limite. Să ne oprim la câteva din declaraţiile sale:
- Fostul social-democrat a susţinut că în PSD sunt discuţii "tot mai agresive şi tot mai vocale" legate de un congres extraordinar de înlocuire a lui Victor Ponta. El a mai spus că, în opinia sa, Ponta are şanse "aproape de zero" să ajungă prim-ministru după viitoarele alegeri.
- Întrebat cum se vede peste un an, după viitoarele alegeri, Mircea Geoană a răspuns: "Mă văd în continuare ca unul dintre cei mai influenţi oameni politici din România" (mediafax.ro)

   Alungat din partid pentru declaraţiile şi mişcările politice prost gândite (sau negândite?), domnul Mircea Geoană pozează în victimă şi îşi dă cu părerea despre (ne)şansele lui Victor Ponta la viitoarele alegeri. Totuşi, din câte ştim, la alegerile prezidenţiale trecute, fostul preşedinte al Senatului a avut un eşec vădit ridicol, memorabil (a se revedea scena bucuriei premature a lui Geoană înaintea anunţării învingătorului). Cum ar putea el să emită ipoteze privind viitoarele alegeri?  
   Şi ca "să eludeze meandrele concretului" şi mai mult, Mircea Geoană continuă să se vadă drept unul dintre cei mai importanţi oameni politici. No comment!

duminică, 11 decembrie 2011

Udrea: Guvernul nu a făcut erori pe fond, dar o remaniere ar fi necesară



Din declarațiile de ieri ale Elenei Udrea la Realitatea TV:

Udrea a afirmat că remanierea trebuie făcută, pentru că lumea vrea să vadă figuri noi. În opinia ministrului, Guvernul nu a făcut erori pe fond, dar o remaniere ar fi necesară pentru relansarea încrederii populației (hotnews).



Din această perspectivă, poporul român e un bebeluș răsfățat, ca să nu spunem prost-crescut. Deși jucăria pe care i-au luat-o mai demult părinții (niște oameni generoși, de altfel) este ca nouă, bebelușul cel încăpățânat vrea alta, numai pentru că s-a săturat de cea de dinainte. Părinții nu au greșit cu nimic, dar bebelușul și-a pierdut încrederea în ei și și-o va recăpăta doar dacă aceștia îi vor lua o nouă jucărie. (Mama lui de bebeluș! Ar trebui reeducat!?)
   Cam așa stau lucrurile în concepția Elenei Udrea; guvernanții nu au făcut erori (sau, dacă le-au făcut, e vina situației europene și a FMI-ului), numai că românii s-au plictisit de vechile fețe ale celor de la putere. Dacă vor vedea figuri noi, vor fi din nou fericiți și optimiști!? 
Asta da soluție, nu?

marți, 6 decembrie 2011

Urătură pentru politicieni (partea a II-a)

   Pe 15 decembrie, anul trecut, le dedicam polititicenilor o scurtă urătură. Pentru că trecem în curând într-un nou an, ar fi bine să-i întâmpinăm cu o nouă urătură. Vorba aia: "La vremuri noi, urături noi"...
Aho, aho, copii și frați,
Știm că sunteți disperați.
Bugetari nemulțumiți
Și privați cam prost plătiți,
Dați toți mâna mic cu mare
Ca să spunem o urare.

Mâine anul se-nnoiește,
Criza nu se potolește.
Buzunarele sunt goale
Și frigul ne dă târcoale.
 Zgribuliți și înghețați,
Hai, românilor, mânați!
Hăiii, hăi!

Viața-i grea, omătu-i mare,
Porcul nu mai vrea să zboare.
În vremuri de austeritate,
Promisiunile-s deșarte.
Boc și Udrea dau din gură,
Toți fac spume și se jură
C-ar da banii înapoi
Luați grămadă de la noi.
Ia strigați, copii și frați,
Nu în gol, la guvernanți!
Hăiii, hăi!

Aho, aho, părinți, bunici,
Ascultați ce zic aici,
Semne proaste anul are
Pe masă și-n buzunare.
Cât e Igaș la Interne,
Vom rămâne în izmene.
Cu Sulfina, șefa Muncii,
Tuturor ne cântă cucii.
Boagiu, la Transporturi,
Dezvoltă borduri și hopuri.
Fraților, voi mai trăiți?
Ia mânați pân’ răguşiţi!
Hăiii, hăi!

Boc, Boc, Boc, la uşa ta,
Iar mai creşte TVA.
Boc, Boc, Boc în faţă-ţi sare,
Taie tot ce-i iese-n cale.
Sanie cu zurgălăi,
Huiduiţi prin munţi şi văi!
Hăiii, hăi!

Şi la anu’ care vine
Să ne auzim cu bine.
Va fi an electoral
Şi-om ieşi şi noi la mal.
Va fi an cu sacoşele,
Cu găleţi şi cu umbrele,
Cu fasole şi cârnaţi,
Aveţi grijă cum votaţi!

De urat, am mai ura,
Dar nu suntem de ici colea,
Noi suntem din România,
Unde-i mare gălăgia,
Stat cu oameni de ispravă,
Unul fură, trei dau şpagă.
Zurgălăi şi clopoţei,
Potoliţi-vă, flăcăi!
Hăiii, hăi!

P.S. Vezi și urătura din 2012.

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Miron Cozma: "Eu am trei morţi la Timişoara. Eu am fost revoluţionar!"

   Ştirea zilei de astăzi a fost reprezentată, cu siguranţă, de nemuritoarea problemă a comasării alegerilor locale cu cele parlamentare (propusă de MAI). În ciuda importanţei acestei probleme, mă voi referi în cele ce urmează la evenimentul lansării la Timişoara a partidului lui Miron Cozma.
   Conform mediafax, cu acest prilej, "preşedintele Partidului Social Democrat al Muncitorilor (PSDM), Miron Cozma, s-a certat [...] cu un bărbat care a spus că este revoluţionar şi l-a întrebat ce s-a întâmplat în timpul mineriadelor, cel din urmă fiind scos din sală de alţi participanţi." Nervos, Cozma a răspuns:
  "Eu am trei morţi la Timişoara. Tu ai fost revoluţionar? Eu am fost revoluţionar! Am trei morţi la Timişoara! Voi sunteţi ciolănari."
   
   Replica lui Cozma este pe cât de penibilă, pe atât de absurdă. Aşadar, puterea revoluţionarului se măsoară în numărul morţilor!? Spune-mi câţi morţi ai avut la revoluţie, ca să-ţi spun cât de revoluţionar ai fost! 
   Acest concept de revoluţionar ar trebui să se bazeze pe propriul sacrificiu, nu pe sacrificiul altora. Însă, din experienţa de până acum, se pare că, în politica românească, mai important este sacrificiul celorlalţi decât propriul sacrificiu...